Pecetea ta în petece..
Vechi cicatrici ascunzi sub leucoplast ieftin.Dorești,poate,să te protejezi de suferințe mai mari decît cele cărora deja le știi limba.Speri să creadă că,încercînd să-ți iei felia dintr-o pîine prea mare,sprijinită în piept,ai spintecat bluza,odată cu ce ascunzi acum sub calpe oblojeli.Nu ține!Pui altul,la fel de ieftin.De ce le sufoci mereu?Aruncă măcar o privire sub el!Ce forme au?De ce natură?Știi cauza reală pentru care adesea te găsești singur,petecind?De ce strîngi ochii?
Lacrimile curg.Nu va ține..
Vă întrebați ce e cu crochiul acesta atît de mic? Ei bine, particip la Concursul de Proză Arhiscurtă, Ediția a II-a, organizat de Mircea Popescu, pe Trilema.
Dacă tot mă ciufulesc prietenii că am probleme cu scrisul – adică nu știu scrie posturi scurte – mi-am spus că pot încerca ceva de genul ăsta. Și ce te poate constrînge mai tare decît o competiție și un nr. fix de caractere?! Recunosc că mi-a fost greu să fac un textuleț așa scurt, care să aibă și o logică încastrată în el, pe care apoi să-l mutilez tot mai tare, pînă mi-a dat fix-ul de 509. 
Poate știu să scriu și textulețe scurtissime, însă stilul prolix a fost dintotdeauna deliciul meu.. și va rămîne.
Cît despre M.Popescu, dilema mea s-a făcut acum Trilemă, căci am aflat cine este domnul care mi-a publicat un post pe fain@polimedia.us - chestie care m-a gîdilit foarte plăcut la inimioara mea de fetiță vanitoasă, cu toate că scurta descriere pe care Mircea Popescu a făcut-o postului este: „greu la deal și cu socializarea asta”
Nu, nu e greu, cu atît mai puțin la mine! Doar că așa îmi place mie să sap în cotloanele obscure ale ființei de dincolo de aparențele pe care aceasta le creează în manifestările de zi cu zi. Delicii complicate, cum ador să le numesc!
Hehe succes!
Hehe, vorba noastră-i „greu la deal, bine-i la vale!”
Mulțumesc!
Dar am văzut că multe materiale au fost trimise așa.. la bășcău și unele sunt mai deșănțate la limbă.. Nu mă deranjează, însă credeam că va fi ceva mai serios
Eu așa am luat-o